Explorați viitorul pneumaticii. Blogul nostru oferă informații de specialitate, ghiduri tehnice și tendințe din industrie pentru a vă ajuta să inovați și să vă optimizați sistemele de automatizare.
Vâscozitatea aerului crește semnificativ la temperaturi scăzute, conform legii lui Sutherland, provocând o rezistență mai mare la curgere prin supape, racorduri și orificiile cilindrilor, ceea ce crește direct timpul de răspuns al cilindrilor prin reducerea debitelor și prelungirea perioadelor de acumulare a presiunii necesare pentru inițierea mișcării.
Dinamica căderii de presiune în sistemele pneumatice respectă principiile mecanicii fluidelor, în care fiecare restricție (porturi, racorduri, supape) generează pierderi de energie proporționale cu pătratul vitezei de curgere, căderea totală de presiune a sistemului fiind suma tuturor pierderilor individuale, reducând direct forța disponibilă a cilindrului și performanța vitezei.
Curbele Stribeck descriu relația dintre coeficientul de frecare și parametrul adimensional (η×N×V)/P, indicând trei regimuri distincte de frecare: lubrifiere la limită (frecare ridicată, contact cu suprafața), lubrifiere mixtă (frecare tranzitorie) și lubrifiere hidrodinamică (frecare redusă, separare completă a peliculei de fluid).
Calitatea finisajului suprafeței, măsurată prin Ra (rugozitate medie) și Rz (înălțimea maximă dintre vârf și vale), are un impact direct asupra uzurii garniturii, nivelurilor de frecare și longevității generale a cilindrului, finisajele optime prelungind durata de viață de 3-5 ori.
Lubrifierea hidrodinamică apare atunci când presiunea fluidului creează un film lubrifiant suficient de gros pentru a separa suprafețele de etanșare de pereții cilindrului, provocând “hidroplanarea” etanșărilor și pierderea eficienței de etanșare, de obicei la viteze mai mari de 0,5 m/s cu lubrifiere excesivă.
